Există o serie de factori de risc cardiovascular a căror preezență determină apariția bolilor cardiovasculare. Aceştia se pot clasifica în două categorii: modificabili şi nemodificabili.
Factorii de risc nemodificabili
(nu se poate interveni asupra lor prin măsuri de prevenţie) cardiovasculară)
- vâsta de peste 55 de ani la femei şi peste 45 de ani la bărbați
- genul
- factorii genetici
- existența sau mortalitatea prin boli cardiovasculare în rândul rudelor
Factorii de risc modificabili
- Fumatul
- Hipertensiunea arterială-valori mai mari de 140/90 mmHg
- Dislipidemia-valori crescute ale “grăsimilor din sânge: colesterol total, LDL-colesterol (colesterolul rău), trigliceride şi/sau scăzute ale HDL-colesterol (colesterolul bun)
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
- Factorii psihosociali, stressul
- Sedentarismul
- Alimentația nesănătoasă
- Consumul de alcool în exces
De multe ori o persoană poate avea mai mulți factori de risc cardiovascular.
Este deosebit de importantă identificarea şi acțiunea asupra acestor factori de risc modificabili, pentru a împideca aparița unor boli cardiovasculare (în principal cardiopatia ischemică). Este de fapt ceea ce se numeşte prevenția primară care cuprinde atât măsuri de schimbare a stilului de viață, cât şi terapie medicamentoasă. Redăm mai jos principalele măsuri de schimbare a stilului de viață, în funcție de prezența unuia sau a mai multor factori de risc cardiovascular.
O alimentație sănătoasă cuprinde:
- reducerea la minimum a aportului de grăsimi trans, carne roşie, carne roşie procesată, carbohidraţi rafinaţi
- < 5 g sare pe zi;
- 30-40 grame fibre/zi;
- ≥ 200 g de fructe pe zi (2-3 porţii);
- ≥ 200 g de legume pe zi (2-3 porţii);
- peşte de 1-2 ori pe săptămână, dintre care o porţie să fie peşte uleios;
- 30 de grame de nuci/alune nesărate/zi;
- consumul regulat de băuturi răcoritoare poate determina apariţia supragreutăţii, obezităţii şi a diabetului zaharat.
Activitatea fizică – adulţii sănătoşi ar trebui să practice săptămânal 2,5-5 ore de activitate fizică (de exemplu-plimbare în mers alert) sau 1-2,5 ore de exerciţiu fizic intens.
Fumatul. Renunţarea la fumat reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale prevenirii apariției bolilor cardiovasculare şi este cea mai bună strategie de prevenţie cardiovasculară din punct de vedere al raportului cost-eficienţă. Fumatul este un factor de risc puternic şi independent pentru riscul de boală cardiovasculară. Totodată, fumatul pasiv creşte riscul de boală cardiovasculară.
Beneficiile scăderii în greutate sunt multiple: scăderea riscului de apariţie a diabetului zaharat, a cardiopatiei ischemice, scăderea tensiunii arteriale, scăderea grăsimilor din sânge (trigliceride în special şi LDL- colesterol), glicemiei, creşterea HDL-colesterol.
Pacientul cu diabet zaharat diagnosticat este un pacient cu risc cardiovascular crescut sau foarte crescut.
Hipertensiunea arterială. Un rol important în contextul valorilor tensiunii arteriale crescute îl are alimentaţia sănătoasă, cu restricţie de sare, de sub 5 g/zi. Renunţarea la fumat este obligatorie. Din punct de vedere al dietei, este bine ca aceasta să cuprindă legume şi fructe proaspete, peşte, nuci şi acizi graşi nesaturaţi (ulei de măsline, lactate degresate, cu un consum redus de carne roşie). Activitatea fizică regulată poate contribui la scăderea valorilor tensionale.
